LiveZilla Live Help
 

Despre Moldova

Municipiul Chisinau este centrul administrativ, teritorial, economic, stiintific si cultural al Republicii Moldova, situat la 47°2′N 28°50′V .Este asezat la o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei, in zona de silvostepa. De asemenea, este strabatut de raul Bac (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluentii Durlesti si Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari orase din Europa Centrala si de Sud. La 1 ianuarie 1984, aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km², 604 500 persoane, conform recensamantului din 1989 – 661 400, iar in 1996 – 662 000 oameni. In prezent, Chisinaul gazduieste 780 100 locuitori (2008).

Chisinaul este legat prin cai ferate si autostrazi cu toate municipiile, orasele si centrele raionale si multe sate din republica, de asemenea cu centre urbane din Romania, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Belarus, Rusia si alte state. Din punct de vedere administrativ, este divizat in cinci sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Rascani si Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primaria municipiului (Consiliul Municipal).

Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europei, a carei baza este formata din placi de granit si gnaisuri din epoca arhaica, dispuse la o adancime de cca. 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. In sectiunea erozica apar numai argile, nisipuri si piatra calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adancime de la 2 pana la 30 m. Pe pantele vaii raului Bac se gasesc terase aluviale cu latimea de pana la 1,3 m. Perturbari tectonice neinsemnate au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului.

Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimile sale se afla numeroase zacaminte de materiale de constructie: var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate cinci zacaminte de piatra si var stins: la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian, Caramida. Tigla se produce din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisipul, prundisul si pietrisul se extrag la Cobusca si Vadul lui Voda.

De asemeni in aria municipala sunt exploatate resursele de mica, utilizate in productia semiconductorilor, in industria microelectronica. Mina ce exploateaza aceste zacaminte este operata de SA Mezon.

Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinaueni, 20 % revine apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Acestea sunt utilizate pentru tratarea maladiilor gastro-intestinale.

Teritoriul municipiului si al periferiilor lui este impartit in doua zone: de vest si de sud, care tin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene inguste ale apelor si de pante de teren alunecator si, de asemenea, de sectoarele de est si de nord ce se marginesc cu Campia Nistrului. O componenta importanta a reliefului chisinauean o constituie valea Bacului si pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bacului, ocupa trei terase strabatute de cateva valcele. Zona de nord-vest si partial cea de vest sunt despartite la centru de valea ingusta a rauletului Durlesti. Nu departe de str. Grenoble isi incepe cursul un raulet ce curge prin valceaua de la Malina Mica. Paralel se afla valceaua Malina Mare. In partea de sud a orasului se gaseste valceaua intinsa Muncesti. Partea stanga a orasului ocupa doua terase: prima coboara spre rau, cea de-a doua are o altitudine de 60–90 m. Aici a fost construit cartierul (sectorul) Rascani. Partea din stanga a vaii Bacului, pe alocuri pietroasa, este intretaiata de mai multe vai si valcele, orientate mai ales de la nord spre sud.

Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blanda si scurta, iar vara calduroasa si de lunga durata. Observatiile meteorologice se fac regulat (din 3 in 3 ore) la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Anual sunt inregistrate 71 zile fara soare, dintre care 40 iarna. Predomina vanturile din directiile de nord si nord-est, iarna acestea pot bate si din directie sud-estica. Viteza medie anuala a vantului oscileaza intre 2,5 si 4,5 m/s, cele mai puternice inregistrandu-se in lunile februarie–martie, iar cele mai slabe in septembrie–octombrie.

Iarna dureaza in jur de 78 zile, cu temperaturi instabile: in medie, -2,3 °C. Temperatura minima absoluta a fost de -32 °C, in februarie. Primavara dureaza cca 70 zile, timp in care temperatura medie o este de 9,3 °C. Vara incepe la mijlocul lui mai si se termina in jurul datei de 20 septembrie. Temperatura medie este de 20,5 °C, iar cea maxima absoluta 39 °C, in iulie si august. Sfarsitul toamnei este determinat de coborarea temperaturii sub 0 °C, ceea ce dureaza aprox. 2 luni, si precipitatii atmosferice de lunga durata. Temperatura medie este toamna aproape 10 °C (9,9(6)°C).

Temperatura mai ridicata a aerului in anumite regiuni ale municipiului este cauzata de activitatea intreprinderilor industriale, a transportului, de incalzirea asfaltului cauzata de radiatia solara etc. Astfel, temperatura din interiorul orasului este cu 0,7 °C mai ridicata decat cea din exteriorul sau.

Umiditatea relativa medie anuala a aerului este de 71%, maxima inregistrandu-se in decembrie, iar minima in mai. Cantitatea precipitatiilor atmosferice nu este echilibrata pe tot parcursul anului: cea mai mare parte (77%) cade in sezonul cald. Iarna precipitatiile cad atat sub forma de lapovita, cat si de zapada, mai rar de ploaie. Precipitatiile din perioada de vara cad mai ales sub forma de averse. Cantitatea anuala de precipitatii in oras este cu 20–40 mm mai mare decat in afara lui: 480 mm.

Apele curgatoare din Chisinau fac parte din bazinul Nistrului. Prin Chisinau curge raul Bac, iar la periferia sa de sud-vest raul Isnovat, afluent de dreapta al Bacului. In zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apa de la Ghidighici si de la Ialoveni ca locuri de recreere si agrement. La inceputul anilor '50 in partea de sud-vest a orasului a fost amenajat Lacul Comsomolului (astazi Valea Morilor). In parcurile din cartierele Rascani si Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade mici cu lacuri naturale.

Pe teritoriul Chisinaului au fost inregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasari si 14 specii de reptile si amfibii. Dintre mamifere se intalnesc mai des cartitele, aricii, soarecii-de-camp, liliecii, diferite rozatoare, veveritele s.a.. Dintre animalele rapitoare pot fi enumerate nevastuicile, dihorii, jderii. Isi fac cuib 53 specii de pasari, altele sunt migratoare, celelalte obisnuiesc sa ramana numai in timpul iernii. In ultimii ani a sporit considerabil numarul porumbeilor de padure, lastunilor, graurilor, vrabiilor, iar numarul mare de pasari a dus la formarea coloniilor de grauri si ciorilor-de-camp, care, de la inceputul anilor '60, ierneaza an de an la Chisinau. Componenta reptilelor si amfibienilor nu este prea bogata. Cel mai des sunt intalnite soparlele, serpii, broastele, broastele de rau, broastele testoase, broastele raioasa. In lacul Valea Morilor (fostul lac al Comsomolului) si in cel de la Ghidighici au fost numarate cca 20 specii de pesti. In rezervoarele de apa din oras vietuiesc: babusca, platica, soreanul, carasul, rasparul, bibanul, crapul, rosioara s.a. Se intalnesc diferiti fluturi si gandaci, inclusiv vatamatori ai faunei (paduchi de planta, capuse, viermi de matase etc.). in anumiti ani apar in masa buburuze si fluturi albi americani.

Rezultatul recensamantului din 2004 legat de nationalitatea populatiei municipiului Chisinau este:

Recensamantului din 2004 este foarte controversat, a intimpinat numeroase probleme si se poate considera doar ca un sustinator al ideilor guvernarii comuniste antiromanesti. http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2358

Exista doua ipoteze despre etimologia numelui. Prima, emisa de Iorgu Iordan, este ca numele orasului ar veni din maghiara Kis + Jeno (micul + izvor) pronuntat Chisiena, tragindu-se de la ostasii secui pe care voievozii Moldovei ii stabilisera aici in drumul tatarilor, care stapinisera tinutul intre 1224 si 1359. Aceasta ipoteza a fost sustinuta si de cercetatorii Stefan Ciobanu, A. V. Sava, Al. Boldur, Al. Graur, Anatol Eremia si altii. A doua ipoteza, emisa de cercetatorii sovietici si adoptata de autoritatea sovietica, este ca numele orasului ar veni din suprapunerea cuvintului roman Noua peste cuvintul tatar Kisla (iernut): Chisinaul ar fi asadar o Kisla-Noua.

Prima mentiune a tirgului dateaza din anul 1436, iar mentiunile ulterioare descriu un tirg rural prevazut cu o hala de piatra, grupat in jurul parohiilor Nasterea Fecioarei (Mazarache) si Sfintii imparati Constantin si Elena (Riscanu).

in cursul campaniilor Rusiei impotriva turcilor, armatele generalului Alexandr Suvorov poposesc de mai multe ori in Chisinau si construiesc o cetate la vadul Bicului, in dreptul actualei strazi Buna Vestire. Dar dezvoltarea tirgului ca oras incepe odata cu stapinirea ruseasca (1812) care alege Chisinaul, rebotezat Кишинев (Chisineov), drept capitala a noii gubernii botezate Basarabia, dupa numele purtat pina atunci de tinutul moldovenesc anexat de turci intre 1484 si 1538 si denumit de ei Bucak (Bugeac).

In 1834 incepe construirea orasului rusesc, cu strazile care se intretaie in unghiuri drepte, deasupra tirgului moldovenesc de pe malul Bicului. Unul din principalii arhitecti ai noului oras este A. Bernardazzi. In cadrul dezvoltarii economice din secolul XIX, Basarabia este menita sa produca indeosebi cereale, exportate pe calea ferata (terminata in 1871) spre portul Odesa. Numerosi rusi, ucraineni, germani si evrei se stabilesc atunci in gubernie, cu precadere la orase. Spre 1898 romanii nu reprezentau decit 14 % din populatia orasului.

In 1918, dupa ce Sfatul Tarii voteaza unirea cu Romania, numirile strazilor sunt schimbate: astfel Tarski Prospekt devine Bd. Alexandru cel Bun (azi Stefan cel Mare), iar Ulita Suvorova devine Stefan cel Mare (azi Dimitrie Cantemir). Vor fi schimbate din nou de regimul sovietic (Alexandru cel Bun devenind Stalin), care, sub conducerea arhitectului Sciusev, recladeste orasul, acum capitala unionala, in stilul blockhaus specific comunismului (vizibil, bunaoara, in palatul guvernulu sau la Ciocana), dar construind si monumente de stil mai traditional rusesc, ca de pilda gara.

Sub regimul sovietic Chisinaul ajunge la 700.000 de locuitori (in majoritate sositi din alte republici unionale) si devine un important centru administrativ si industrial.

Chisinau are in componenta sa 35 localitati: 1 municipiu (cu 5 sectoare), 6 orase (care includ 2 sate), 12 comune care includ 14 sate. Pentru mai multe informatii, a se vedea diviziunile administrative ale Chisinaului.

Transportul public urban este asigurat de doua companii de stat, aflate in subordinea Primariei municipiului Chisinau, si mai multe firme private. Companiile de stat sunt organizate in regii autonome de transport, una avand in gestiune transportul electric al orasului - RTEC si cealalta transportul cu autobuze . Companiile private au in gestiunea lor rutele de microbuze, numite generic, in Chisinau, rutiere.

Din 1949 in municipiu circulã troleibuzele, cel mai ieftin mijloc de transport din oras. Astãzi pe strãzile Chisinãului circulã 328 de unitati, existind 3 parcuri si 23 de rute:

Chisinaul gazduieste anual festivalul de opera si balet „Invita Maria Biesu”. Prima editie a fost organizata in 1990 sub auspiciile canteretei de opere moldovene Maria Biesu. In fiecare an cei mai buni cantareti de opera si solisti de balet din Romania, Rusia, Ucraina, Bulgaria, Italia, Franta, Austria, SUA si alte tari vin la Chisinau pentru a lua parte la acest festival.

Din 2001 la Chisinau se desfasoara festivalul international de film documentar „Cronograf”. In cadrul festivalului se proiecteaza si premiaza filme documentare realizate de regizori din diverse parti ale lumii. Festivalul este unicul festival de film documentar din Moldova, organizat de OWH Studio si ssustinut de canalul „TV5 Monde”, Alianta Franceza, Uniunea Cineastilor. Statul nu ofera nici un fel de suport, desi la fiecare editie sunt prezenti unii idili cu discursuri pompoase si declaratii de drag.

Totodata, incepand cu anul 2000, „TV 5 monde” si ambasada Canadei organizeaza „Festivalul Filmului Francez”, in cadrul zilelor culturii franceze in Moldova.

In fiecare an, in septembrie, are loc festivalul „Ethno-Jazz”, la care participa trupe de jazz din Moldova, Rusia, Israel, Polonia, Germania, India s.a.

“Orasul improvizat al etniilor isi deschide larg usile” A fost la 19 septembrie 2010, Biroul Relatii Interetnice in colaborare cu Ministerul Culturii si Primaria municipiului Chisinau a organizat traditionalul Festival al etniilor, cu genericul „Unitate prin diversitate”, editia a X-a jubiliara. In acest an, circa 48 etnii conlocuitoare in Republica Moldova au transforma Gradina Publica „Stefan cel Mare” din capitala, intr-o citadela multinationala doldora de cintec si dans, expozitii de arte plastice si carti, lucrari de artizanat si altele.

La 30 aprilie 1958 este fondata la Chisinau compania publica de televiziune din Moldova, acum „Teleradio Moldova”. In martie 1988 s-a dat in exploatare releul de la Straseni, de unde se face si astazi retransmiterea programelor pentru Chisinau si zonele adiacente capitalei. In prezent programele TV pot fi receptionate pe o raza de 100 - 120 de km de la amplasamentul acestuia.

In octombrie 1990 incepe transmiterea in Chisinau a primului canal romanesc de televiziune, „TVR 1”. La 1 ianuarie 1992 se intrerupe transmiterea programelor televiziune ruse (fostul canal secund al televiziunii pan-sovietice). Pe 1 februarie acelasi an, „TVR 1” inlocuieste canalul „Ostankino 1”, in vreme ce programului „Оstankino 1” ii este atribuit spatiul rezervat anterior fostului canal doi al televziunii pan-sovietice. In martie 1993, incepe la Chisinau transmiterea canalului francez „TV5 Europe”.

La 10 iunie 1994 in Chisinau a fost fondata intreprinderea moldo-romana „Eurocablu” cu capital strain, primul operator de televiziune prin cablu din republica. De la sfarsitul anului 1995 la Chisinau exista un sistem TV multicanal MMDS in banda S (2,5-2,7 GHz) al intreprinderii moldo-americane „SUN TV”. In decembrie 1996, intreprinderea „Eurocablu” a fost achizitionata de firma „SUN TV”. La ora actuala Sun TV ofera pachete de programe de 21, 24, 42, 63 si 68 canale de televiziune, in cea mai mare parte a lor romanesti sau rusesti.

Din mai 1995, la Chisinau se infiinteaza studioul de televiziune „VTV”, care in septembrie acelasi an incepe retransmiterea programului „TV6 Moscova”. La 14 octombrie 1997 incepe productia programelor proprii sub marca „NIT” („Noile Idei Televizate”).

In 1999, trustul roman MEDIAPRO infiinteaza la Chisinau o statie locala a canalului sau de televiziune, lider de piata in Romania, sub denumirea Pro TV Chisinau, care va transmite programul de la Bucuresti, cu buletine de stiri locale zilnice in limbile romana si rusa.

In august 1999 din transmitatorul amplasat pe cea mai inalta cladire din Botanica incepe transmiterea canalului de limba rusa „TV 26”. La sfarsitul anului 2000 in Chisinau, si alte trei orase moldovenesti incepe retransmiterea canalului rusesc de muzica Muz TV.

In prezent in Chisinau se receptioneaza terestru canalele de televiziune „TVM”, „TV-5 Europe” si „Antena 1”. Pe unde ultrascurte se receptioneaza „TV 26”, „ORT 1”, „PRO TV”, „NIT” si „Muz TV Moldova”. De asemenea „Alfa TV”, „Satelit TV”, „Alternativ TV” si „Sun TV” sunt transmise prin eter.

Chisinaul a ajuns sa fie utilizat si ca marca de produse comerciale. Astfel, in Republica Moldova este foarte populara berea Chisinau, produsa de Efes Beverage Group. Mai mult, unul dintre sortimentele de bomboane ale celebrei fabrici moldovenesti Bucuria se numeste Chisinaul de seara.



Continent

Tara

Plecare din

Plecare in luna

Transport

 

Itinerariu: Chisinau
Companie transport: Autocar
185
  • Durata: 4 zile
  • Plecari: 2 iunie, 8 septembrie, 30 noiembrie
  • Transport: Autocar
 

Agentiile Paralela 45 le puteti gasi in urmatoarele orase